Martisor: Traditii romanesti, obiceiuri, legenda si istoria martisorului

Iata ca astazi 1 Martie 2011 motorul de cautare google ne mai face o surpriza afisand un logo care promoveaza obiceiurile si traditiile romanesti. Martisorul este sarbatoarea traditionala romaneasca care celebreaza sosirea primaverii. Cu aceasta ocazie se ofera doamnelor si domnisoarelor martisoare, simbol al binelui si bunastarii. Traditiile romanesti sunt vechi de peste 8.000 de ani si au fost descoperite in zona Mehedinti. Istoria martisorului dateaza inca de pe vremea Getilor, iar legenda spune ca femeile purtau pe vremea aceea monezi sau pietricele la care exista obiceiul de a adauga fire de lana rosie si albe.

Traditii romanesti de Martisor

Obiceiurile de martisor erau ca parintii sa lege copiilor o moneda la gat sau la mana si sa ofere celor tineri margele viu colorate insirate pe un lant. Acest gest semnifica puterea si norocul, iar martisorul se punea de regula in zorii zilei pana sa apara soarele. Traditiile romanesti spun ca 1 Martie este prima zi din an cand se celebra prin sarbatoarea "Matronalia" zeul Marte si puterea acestuia. Martisoarele se confectionau din fire albe si rosii de canepa sau lana, se legau sub forma cifrei 8 de care se atarnau monede din aur si argint. Legenda spune ca intre 1 si 9 martie, "Zilele babelor", baba Dochia toarce langa oi imbracata in noua cojoace pe care le scutura unul cate unul in fiecare zi.Obiceiul spune ca martisorul trebuie tinut 9-12 zile si sa fie atarnat intr-un pom inflorit pentru a aduce noroc si bunastare celei care l-a purtat. In zona Dobrogei, traditiile romanesti spun ca martisorul trebuie sa fie purtat pana la venirea berzelor ca mai apoi sa fie aruncat spre inaltul cerului. In zona Bihorului exista obiceiul ca fetele sa se spele cu apa de ploaie pentru a fi mai sanatoase si mai frumoase. In Banat, datina spune ca fetele nemaritate care se spala cu apa adunata de pe frunzele fragilor din padure se vor marita in anul respectiv. In Transilvania, martisorul este agatat de poarta, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a indeparta relele si deochiul. Traditiile romanesti din satele transilvanene dau culoare vietii si confera legendei martisorului marcarea tranzitiei dintre sfarsitul iernii, anotimpul rece si intunecat, si venirea primaverii, simbolistica a renasterii si optimismului.

Legenda si obiceiuri de Martisor

Istoria martisorului incepe cand Soarele intruchipat intr-un barbat chipes cobora pe pamant pentru a dansa hora in sate. Un dragon l-a rapit si l-a inchis intr-un beci al unui palat. Nimeni nu indraznea sa-l salveze pe Soare. Un tanar curajos a calatorit 3 anotimpuri (vara, toamna si iarna) pana a gasit castelul si s-a luptat cu dragonul multe zile pana a reusit sa-l infranga. Soarele a fost eliberat iar sangele tanarului ranit cadea pe zapada transformand-o in ghiocei, mesageri ai primaverii. Tanarul curajos a murit fericit vazand ca viata sa a servit unui scop atat de nobil: venirea primaverii. Istoria martisorului mai spune ca de atunci exista obiceiul ca oamenii sa ofere doamnelor si domnisoarelor amulete: un fir alb impletit cu unul rosu. Martisorul este un vechi obicei romanesc mostenit de la daci.