In cautarea adevarului - Pe urmele mortii lui Corneliu Codreanu

 

“Adevarul e dincolo de nori”

Pornind de la aceasta zicala am inceput cautarile in ceea ce priveste aflarea adevarului despre locul unde este ingropat Corneliu Codreanu-intemeietorul Legiunii Arhanghelului Mihail. S-au vehiculat o multime de povesti scrise si nescrise. S-au scris pagini intregi si s-au tiparit carti despre miscarea legionara si rolul pe care aceasta l-a avut in perioada interbelica, dar nimeni nu a scris niciun cuvintel despre adevaratul loc unde capitanul se odihneste pentru vecie. S-au emis ipoteze dintre cele mai stiintifico-fantastice despre ce s-a intamplat cu trupul neinsufletit al acestuia, iar una dintre ele spune ca: “securitatea l-ar fi dezgropat intr-o noapte si l-ar fi ascuns intr-un loc secret, numai de ei stiut.”  Care securitate si cine sunt securistii? Fix de aici am purces in cautarea adevarului. Asa ca, am dat sfoara in tara si intr-un tarziu am gasit un nepot al unui astfel de personaj care in trecut avusese drept sarcina de serviciu ascunderea osemintelor lui Corneliu Codreanu intr-un loc din Bucuresti.

Mormantul lui Corneliu Codreanu se afla intr-un cimitir din Bucuresti

Dar pana sa dezvolt acest lucru, hai sa intelegem de ce sistemul a vrut ca legionarii sa fie indepartati de acest loc din buricul tarii si mutati la vreo 35 de kilometri inspre Ploiesti, localitatea Tancabesti.

Padurea Tancabesti, locul unde Corneliu Codreanu impreuna cu cei 13 capi ai Miscarii Legionare au fost asasinati in noaptea lupului(Sf. Andrei) 

Stim ca acolo exista o troita legionara care aminteste de acele crime odioase ale guvernului carlist si ca a fost construita la cativa ani dupa evenimentele din decembrie 1989.  An de an in jurul datei de 30 noiembrie se perinda o multime de legionari care isi aduc omagiul. Organizatii de tot felul, grupuri, grupuscule si diferite persoane ce se revendica legionare, ba chiar si un partid politic minuscul facut doar pentru a-i prinde in plasa pe unii care viseaza frumos, toate creatii ale sistemului(gura sloboda a lumii asa spune, insa adevarul e pe undeva la mijloc. De cand sunt la Noua Dreapta n-am simtit nicio presiune din partea nimanui si se pare ca sistemul lucreaza pe nesimtite) isi fac prezenta la Tancabesti. Sa nu uitam ce spunea in anii `90 Virgil Magureanu, alias Imre Asztalos, papusa de seama a sistemului securistic, despre legionarii care-i dadeau fiori: “vom face atatea legiuni incat nimeni nu va sti care este cea adevarata”. Se flutura steaguri, se rostesc discursuri din cele mai mobilizatoare, se organizeaza marsuri, comemorari si parastase, se aprind candele si lumanari, se depun flori si coroane, toate cu scopul de a duce mai departe credinta legionara. Unii dintre noi reusim sa transmitem din invataturile legionare, in ciuda adversitatii societatii in care traim, celor care sunt interesati de subiect.

Si totusi, la marginea padurii din Tancabesti nu este nimic

E doar locul unde legionarii si-au pierdut vietile. Nu exista oseminte si nicio ramasita trupeasca nu a ramas acolo. Nu avem nicio urma de Nicadori, Decemviri sau Capitan. S-a incropit un mic mormant ingradit cu un gardut din fier cu insemnele Legiunii. S-au montat si se aprind candele, in rest…nimic.

Din acest punct de vedere sistemul a lucrat ca la carte si a obtinut ceea ce si-a dorit: scoaterea noastra in afara Bucurestiului. Una e sa marsaluiasca legionarii prin Bucuresti, pe la Bucur Obor si alta e sa bati campii pe la marginea padurii Tancabesti. Presa nu este obligata sa promoveze un astfel de eveniment desfasurat la mama naibii, dar cand e vorba de Bucuresti, lucrurile stau altfel. Sa vezi cateva mii de camasi verzi prin oras nu-i de ici, de colo!

“Cauta si vei gasi”

Abia acum urmeaza partea cea mai interesanta si gasirea locului unde Corneliu Codreanu este ingropat. Acum trei saptamani primesc un telefon de la un tip stabilit in Norvegia, la Oslo.

“ D-le Tuburlui, v-am urmarit atent la toate manifestarile la care ati participat si pareti un tip de treaba. Va simt un om curat spre deosebire de ceilalti “legionari” care stiu bine, sunt oamenii sistemului securistic. Eu sunt nepotul celui care a primit misiunea sa reinhumeze osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu in cimitirul Reinvierea din Bucuresti, langa tatal lui”.

Pentru cateva momente am ramas masca, nestiind cum si ce sa raspund.

“Uitati numarul de telefon al unui prieten de-al meu din Bucuresti. Luati legatura cu el si veti merge acolo. Sa va duceti singur”.

15 decembrie 2012, ora 7.00.

Microbuzul cu care calatoream de la Piatra Neamt ajunge in Bucuresti si parcheaza la autogara Basarab. Cobor. Afara cred ca erau -15 grade Celsius. Navetistii forfoteau de colo-colo. Masinile claxonau si erau intr-un du-te-vino continuu. Caut ca bezmeticul gura de metrou. Merg 4 statii si ajung la Bucur Obor. Pun mana pe telefon si-l sun pe Bogdan, camaradul cu care trebuia sa ajung la mormantul capitanului. Imi spune ca ajunge intr-o ora si ca pana atunci sa intru intr-un McDonald`s de vis-à-vis de gura de metrou. Am intrat acolo si am comandat un ceai. L-am sorbit timp de o ora. Bogdan nu mai venea. L-am sunat ca sa vad ce se intampla. Mi-a raspuns si si-a cerut scuze ca intarzie, dar ca va veni. Ardeam de nerabdare si voiam neaparat sa ma intalnesc cu cel care avea sa-mi arate mormantul capitanului. Am iesit din acel fast-food si am mai asteptat o ora si ceva, plimbandu-ma prin jurul magazinului Obor. Am vazut numai negru in fata ochilor, iar cel putin unul din doi trecatori era tigan. Fete tuciurii, slabanoage si schimonosite de greutati isi asezau produsele pe tarabe. Din 10 in 10 metri dadeai peste o balaoachesa. “Tigari, tigari d-le, tigari! Ieftin!” N-am vazut in viata mea atatea ciori insirate ca pe sarma, la tarabele din Bucur Obor! Erau cata frunza si iarba si incercau sa-si castige existenta din vanzarea bunurilor furate din complexul Europa(Niro).

In sfarsit trec doua ore de asteptare. Se facuse ora 9.00, iar cel care trebuia sa se intalneasca cu mine nu aparea. Imi veneau in minte tot felul de ganduri. Suna telefonul:

“D-le Tuburlui, aici sunt, in dreapta d-voastra!”

Bogdan era untr-un taxi impreuna cu un prieten de-al lui. Taxiul a luat-o inspre Soseaua Colentina, iar la prima intersectie, la stanga pe linia de tramvai, str. Turmelor. Mai apoi am ajuns pe strada Masina de paine. Am oprit in fata cimitirului Reinvierea. Intram.

Cimitirul Reinvierea, un loc controlat de clanul tiganesc “Tamango”

Inca de la intrarea in cimitir, de cand patrunzi pe poarta, vezi mov in partea dreapta, pentru ca acolo sta parcat un autoturism BMW X5 cu numere de Bucuresti, inmatriculat TMG.

“Asta e masina boss-ului, adevaratul patron al acestui cimitir. Nimic nu iese si intra aici fara ca el sa-si ia partea. Tiganii din clanul lui controleaza tot ce misca.”

Langa masina tiganului suprem era o taraba cu lumanari si candele de vanzare, nu din alea agreate de mitropolie, ci din cele luate din comert. O tiganca statea acolo, fuma si isi astepta musterii. Deobicei nu cumpar de la ciori. Stiu ca tot ce-ti vand sunt lucruri furate, dar am facut o exceptie si i-am imbogatit cu 15 lei dati pe 3 candele groase de 3 degete.

Alooo, domnule, nu e voie sa filmezi! Scrie si pe poarta

Dupa ce am scapat de tiganii de la intrare, am mers pe aleea principala a cimitirului pana in dreptul unei super capele care tine loc si de biserica. Acolo parintele Moisil slujeste impreuna cu alti 3-4 preoti mai tineri. L-am intrebat ce stie despre mormantul lui Corneliu Codreanu, asta ca sa ma asigur ca tot ce-mi spune Bogdan este adevarat. Cica nimeni nu vrea sa recunoasca ca acolo e ingropat capitanul, pentru ca asa au primit ordin de sus.

“Sssst, mai copile! Nu stii in ce te bagi! mi-a raspuns parintele. Esti prea tanar ca sa intelegi ce s-a intamplat aici”.

Parintele nu a vrut sa stea de vorba cu mine, asa ca am incercat sa intru in vorba cu ceilalti preoti mai tineri. Nici acestia nu au fost mai vorbareti si mi-au spus ca sunt intr-o eroare si ca acolo nu exista niciun Corneliu Codreanu.

Bine. Mi-am scos camera si am inceput sa filmez capela preotilor. Un nene tuciuriu, imbracat din cap pana-n picioare in visiniu, de la o firma privata de paza imi zice:

“Alooo, domnule, nu e voie sa filmezi! Scrie si pe poarta! Trebuie sa vorbiti cu administratorul cimitirului.” N-am inteles de ce nu aveam voie sa imortalizez locul asta, dar m-am conformat. Stiam ca ma aflam intr-un cimitir public, nicidecum intr-unul privat.

“D-le Tuburlui, sa stiti ca au existat si inca mai sunt securisti patrioti!”

 Tipul despre care va spuneam ca este nepotul celui care s-a ocupat de ascunderea ramasitelor pamantesti ale lui Corneliu Codreanu in cimitirul Reinvierea facea parte din tagma securistilor buni, ca deh, am inteles ca si astia s-ar imparti in doua categorii.

“D-le Tuburlui, sa stiti ca au existat si inca mai sunt securisti patrioti!”asa mi-a spus interlocutorul meu din Norvegia. Parerea mea e ca toti sunt o apa si-un pamant. Or fi existat in trecut, acum nu. Și asta se vede cu ochiul liber.

“  Unde credeti ca au fost reinhumate ramasitele pamantesti ale lui Corneliu Zelea Codreanu? Unde era cea mai buna ascunzatoare? Evident chiar sub ochii tuturor, in cimitirul Reinvierea, chiar in mormantul profesorului Ion Zelea Codreanu, tatal Capitanului. De lucrul asta s-a ocupat chiar bunicul meu, iar informatia a fost transmisa tatalui meu care in pragul mortii mi-a comunicat-o mie. Tatal meu mi-a spus ca ar fi bine sa plec din tara, ca sa nu am probleme.”

Mormintele familiei Zelea Codreanu se afla in stanga capelei, la vreo 50-60 de metri inspre gard, chiar in dreptul stalpului de iluminat din cimitir. Exista acolo un stalp nou din metal-argintiu, nu prea inalt. Am mers spre ele impreuna cu Bogdan si prietenul acestuia. Sunt in numar de 4. In partea din dreapta se afla mormantul lui Ion Zelea Codreanu care are o cruce foarte veche si dupa cum arata era cam din acei ani in care a fost ingropat, iar imediat langa, un loc de veci, de aceasta data cu o cruce frumoasa din stejar, data cu lac si foarte bine intretinuta pe care scrie tot Ion Zelea Codreanu. Ciudat. Doua morminte cu aceleasi nume si aceiasi ani de nastere si de deces!!? Imediat mi-am dat seama ca intr-adevar acolo se afla CAPITANUL. Am scos panglica tricolora din buzunarul camasii verzi si am infasurat-o pe cruce cu ochii in lacrimi. Dumnezeu mi-a calauzit pasii spre cel mai important loc din vreun cimitir romanesc. Am aprins candele, m-am rugat in liniste si am simtit o usurare, un sentiment care nu poate sa fie descris in cuvinte. Da, acolo este ingropat capitanul. Sistemul nu a vrut ca pe aceea cruce sa apara numele lui Corneliu Codreanu, ci al tatalui acestuia. Nu-i nimic. Numele lui a fost inscriptionat pe una dintre criptele familiei Codreanu.  

In loc de concluzii

Sistemul ne minte si ne tine in ceata si asa cum va spuneam la inceputul acestui articol vrea cu tot dinadinsul ca legionarii sa bata coclaurile la troita de la Tancabesti, care, spun oamenii cunoscatori, nu e amplasata chiar in locul asasinatelor din noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, ci la 3 kilometri distanta. Motivul!!? Cica fix in acel loc ar exista o unitate militara.

Acelasi sistem si-a infiltrat oameni in toate grupurile si organizatiile legionare, indivizi care au rolul de a controla si de a dezinforma atunci cand e cazul.  

Veti constata ca imediat dupa publicarea acestui articol vor aparea unii care se vor impotrivi celor scrise aici de mine. Toti acestia sunt oamenii sistemului.  Vor spune ca fabulez si ca mint si vor aduce in acest sens asa-zise dovezi, dar nimic concret. Sa zicem ca osemintele Capitanului nu s-ar afla in cimitirul Reinvierea si ca nu mai exista nicio urma. De ce oamenii sistemului, infiltrati in mediul legionar, au ascuns ani de zile faptul ca mormintele familiei Codreanu, nu se cunosc? De ce sa facem marsuri la troita din Tancabesti, amplasata la 3 kilometri de locul adevarat al crimelor? De ce nu la mormintele familiei Codreanu?  

“Prea putini oameni cunosc adevarul, iar cei ce-l afla sunt obligati sa-l transmita tuturor.”

Mediul legionar e unul dintre cele mai elevate, iar oamenii de aici sunt cei mai inteligenti. Puneti lucrurile cap la cap si veti intelege totul. Megeti la cimitirul Reinvierea. Sistemul a fost infrant. Minciuna nu mai poate continua. Fiti destepti ! Nu va lasati manipulati de oamenii sistemului!

Cititi aici partea a 2-a, o continuare a ceea ce ati citit pana acum: http://tuburluimihai.blogspot.ro/2013/12/corneliu-zelea-codreanu-in-cautarea.html

Aici puteti urmari o filmare realizata la mormintele familiei Codreanu: https://www.youtube.com/watch?v=K93gvxB-sQk

"Inainte de Corneliu Codreanu, Romania era o Sahara populata. Cei aflati intre cer si pamant, n-aveau niciun continut, decat asteptarea. Cineva trebuia sa vina".(Emil Cioran)