Sambata, 3 martie 2012, Iasi, ora 10.
Intram in Iasi prin cartierul Pacurari. Ajungem la rondul mare. Incercam sa mergem pe soseaua care urca spre Copou. E blocata de politia rutiera. Acestia dau din maini cu disperare ca sa ocolim zona. Clar. Au ajuns alesii de la Bucuresti si Chisinau. Se spune ca au venit cu gand de unire. Doar se spune. Stiu ca cele doua gasti au sosit la Iasi doar sa-si imparta cascavalul. In dreapta sensului giratoriu observ 4-5 autocare foarte frumoase, venite tocmai de la Bucuresti cu militari ai Regimentului de Garda “Mihai Viteazu”. Mergem pe strazi ocolitoare si in scurt timp ajungem in zona universitatii Al.I. Cuza. Gasim foarte repede locuri de parcare. Ma mir. Luam din portbagaj bannerul si portavocea, iar din masina, steagurile. Ne indreptam iute spre cladirea universitatii. Trec pe langa un cordon de jandarmi. Cat vezi cu ochii misuna numai politai, jandarmi si spp-isti in civil. Pute a servicii de informatii de la o posta de parca debarcase la Iasi presedintele USA. La locul de intalnire ma asteptau aproximativ 30 de camarazi ai Noii Drepte. Impart steagurile si le spun sa aiba grija de ele ca de ochii din cap. Stam cu totii grupati in spatele bannerului. In fata noastra apar militarii Regimentului de Garda, veniti special sa dea onorul celor doua guverne romanesti. Apare si fanfara militara. In timp ce isi dreg trompetele, strigam cateva lozinci de incalzire care au ca tema unirea celor doua maluri romanesti.
Langa noi apar vreo 15 persoane cu niste bannere confectionate din cateva cearsafuri pe care sunt inscriptionate mesaje impotriva lui Basescu si a guvernului Romaniei. Ne mutam 2-3 m mai la dreapta. Nu vrem sa facem front comun cu acestia. Ei cu ale lor, noi cu ale noastre. Noi strigam UNIREA, ei tipa: jos Basescu! In scurt timp apar ministrii celor doua guverne, iar militarii iau pozitie de drepti. Se canta imnurile celor doua Romanii si se da onorul. Televiziunile s-au strans ciorchine pe treptele universitatii, pentru a putea prinde cele mai bune unghiuri. Se filmeaza in draci. Scandam UNIREA. Militarii se retrag in sunet de fanfare, iar membrii celor doua guverne urca pe treptele universitatii catre sala de consiliu pentru sedinta comuna. Observ covorul de culoare verde ce este intins pe trepte si tresar. Stiam ca, de obicei, cei care pregatesc un eveniment important folosesc covorul rosu. Imi spun in gand ca e o schimbare cromatica destul de interesanta chiar daca stiu ca pe sub acest covor verde sunt desenate numai secere si ciocane.
Membrii celor doua guverne s-au retras in cladirea universitatii Alexandru Ioan Cuza, acompaniate de huiduielile grupului celor 15 persoane din stanga noastra. Sunt foarte vocale. Au experienta in zbierete si tipete. Am inteles de la camarazii ieseni ca acestia circula pe la toate institutiile orasului, unde scandeaza lozinci anti-guvernamentale si anti-prezidentiale. Scandam lozincile noastre consacrate unirii. Chiar daca suntem 30 de camarazi, nu facem fata celor 15 oameni din stanga noastra. Ne acopera total. Dupa ce delegatiile celor doua Romanii s-au retras, televiziunile s-au napustit spre noi ca leii in jungla, atunci cand prind o antilopa. Ca la un semn, reporterii si cameramanii au traversat strada spre trotuarul unde ne aflam. Se iau interviuri si se fac reportaje. Suna telefonul. Raspund. Un camarad de-al meu din Bucuresti imi spune ca suntem prezenti la toate televiziunile de stiri. Toate transmit imagini in direct cu manifestarea noastra de la Iasi. Intre timp apar si reprezentantii Consiliului Unirii din R.Moldova cu care Organizatia Noua Dreapta are un parteneriat in proiectul de realizare a Romaniei Mari. Sunt 30 de persoane. In fruntea acestora o recunosc pe doamna Vitalia Pavlicenco, presedinta PNL din R.Moldova cu care ma cunoscusem anul trecut la Chisinau, pe 28 iunie. Las totul balta si dau fuga spre un chiosc de pe trotuarul de vis a vis. Cumpar un buchet de flori. Il ofer doamnei Pavlicenco si spun ca este din partea societatii civile romanesti care lupta pentru UNIRE. Aceasta este foarte incantata de gestul meu si imi multumeste. Facem front comun strigand “UNIRE FRATI ROMANI!” Scandam impreuna pana in jurul orei 14. Fratii nostri basarabeni sunt foarte nemultumiti ca alaturi de noi se afla si grupul celor 15 protestatari care isi faceau numarul strigand lozinci impotriva guvernului Romaniei. Este democratie, iar fiecare om are dreptul sa strige ce vrea. O femeie din grupul celor 15, blindata toata din cap pana-n picioare cu foi A4 pe care sunt scrise o multime de nemultumiri adresate guvernului, se apropie de un camarad de-al meu si-l intreaba cu cat este recompensat ca sa protesteze astazi. Camaradul meu pufneste in ras si spune ironic ca este platit de catre cei de la UDMR cu 1.000 de euro. Femeia se retrage repede spre grupul din care se desprinsese cu ceva timp in urma. Sunt convins ca daca aveam la mine 15 sticle de ulei, 15 pungi cu faina si ceva bani de dat celor 15, acestia ar fi disparut din peisaj ca prin farmec, iar manifestarea noastra de sustinere a UNIRII se desfasura in bune conditii.
Iasiul m-a asteptat cu frig, vant si ninsoare. Chiar daca vremea a fost potrivnica, unionistii din stanga si din dreapta Prutului si-au facut datoria fata de cei care au murit pentru ca Romania de la 1918 sa fie mare, darza si puternica. Ne-am despartit de fratii nostri basarabeni cu lacrimi in ochi. Recunosc ca, de fiecare data, atunci cand ma intalnesc cu romanii de dincolo de Prut ma incearca un sentiment de frustrare. Imi dau lacrimile de ciuda ca suntem despartiti si ca pentru a ne intalni avem nevoie de pasapoarte si de vize. Gloatele sovietice-evreiesti de la 1944 au stiut cum sa ne faca sa suferim. Problema mare e ca si politicienii zilelor noastre sunt urmasii acelorasi grupuri sovietice-evreiesti care numai de unirea romanilor sub acelasi steag nu au chef. Stiu ca impreuna, romanii sunt mult mai periculosi.
Ajung acasa. Deschid televizorul. Se vorbeste despre protestele de la Iasi. Care proteste? Grupul celor 15 ieseni nemultumiti erau prezentati de absolut toate televiziunile ca fiind populatia orasului iesita in strada. Se spune ca Organizatia Noua Dreapta ar fi protestat impotriva guvernului si a presedintelui Basescu. Sunt socat. Totul este o mare minciuna. Neadevarurile curg din ecranul televizorului ca apa de la robinet. Inchid televizorul ca sa nu-l arunc pe geam. Nu mai suport ipocrizia jurnalistilor de mucava. Am fi protestat noi si impotriva guvernului sau a presedintelui, dar nu asta ne propusesem pentru data de 3 martie 2012. Ma orientez repede spre computer. Caut informatii despre manifestarea noastra de sustinere a UNIRII de la Iasi, crezand ca ziaristii sunt mai obiectivi. Pauza. Aceleasi minciuni, de data asta mai gogonate. Las totul la o parte si ma apuc de scris propriul meu articol pentru o informare corecta. La Iasi au manifestat aproximativ 100 de persoane. 60-70 de oameni au scandat pentru UNIRE, iar 15-20 de ieseni au tipat impotriva guvernului.
Reamintesc celor care nu stiu ce s-a intamplat in data de 3 martie, acum 94 de ani. La data de 3 martie 1918, in districtul Balti, cetatenii orasului au cerut Sfatului Tarii votarea neconditionata a UNIRII Basarabiei cu Romania. Era primul pas spre definitivarea visului lui Mihai Eminescu, ROMANIA DODOLOATA. Despre importanta zilei de 3 martie 1918 nu stie prea multa lume. Cum noi suntem iubitori de istorie si adevar, iata motivul pentru care cei din Organizatia Noua Dreapta au manifestat la Iasi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu