Au trecut puțin peste doi ani de zile de la ieșirea mea în Piața Universității pentru a protesta împotriva bătăii de joc ce se generalizase în țară mult peste limita de suportabilitate a multora, inclusiv a mea. Disprețul și batjocura la adresa oamenilor de rând atinsese cote care nu mai puteau fi rabdate de către noi, toți. Și totuși ce s-a schimbat? Ori, s-a schimbat ceva? Se pare că nu, căci bătaia de joc de atunci este dusă mai departe fără nicio rușine sau remușcare de către noii cocoțați la Putere. Asta este ceea ce se vede cu ochiul liber, de aici, din lumea celor mulți și neimplicați politic, celor mulți și încă asupriți, acum, parcă mai rău ca niciodată.
Și totuși s-a schimbat câte ceva, dar nu în mentalitatea celor ce ne „conduc” ci în strategia lor. Au început să strângă lațul din ce în ce mai tare, legal dar mai ales nelegal, introducând articole de lege din ce în ce mai restrictive în privința drepturilor noastre.Iar când nu au soluția legală la îndemână dar nu se sfiesc în a uzita măsuri coercitive fizice, concrete, cum ar fi asedierea satului Pungești cu sprijinul Jandarmeriei Române. Împotriva voinței în comun declarate de către sătenii de acolo și din multe alte comune s-au luat măsuri de reprimare din fașă a oricărei acțiuni de protest democratic și teoretic, legal.Zic teoretic, pentru că, dacă ar fi să dăm crezare Constituției României, orice cetățean al acestei țări are dreptul la liberă exprimare și la protest, atunci când consideră de cuviință să facă acest lucru.Și dacă unor săteni liberi, civili neînregimentați politic și nici în vreo structură militarizată sau fost militarizată nu li se permite să protesteze, cum li s-ar putea permite acest lucru militarilor din orice structură? Iar acum ajungem la miezul problemei și la legătura acestei scurte introduceri cu titlul de mai sus. Modificările restrictive în drepturile cetățeanului de rând le vedem și le resimțim cu toții dar eu vreau să prezint opiniei publice modificările produse în ultimii doi ani în rândul Armatei.
În data de 25.05.2011, sunt primit în audiență, dar la cererea mea adresată în scris, de către Șeful Statului Major General, adică șeful militar suprem al Armatei, petru a-i raporta o problemă pe care eu o consideram de importanță majoră pentru Armata Română.Acea problemă făcea referire la “filiera indirectă” de formare a ofițerilor de armată.Pe scurt, pentru a înțelege orice om ce nu face parte din sistemul militar, filiera indirectă oferă oricui dornic să încerce, o șansă nesperată de a ajunge ofițer, eludând toate treptele normale, naturale și corecte pentru această performanță, și anume absolvirea unei Academii Militare de specialitate.Mai concis, în timp ce absolvenților de Academii militare le sunt necesari cursuri de patru ani pentru a absolvi ca ofițer și a primi, fără nicio excepție, doar primul grad de ofițer și anume cel de sublocotenent, altor civili neinstruiți le sunt necesare cursuri de până la 6 luni pentru a deveni ofițeri dar și pentru a primi grade inițiale mult superioare celui de sublocotenent. Deși, după cum se poate vedea în anexa nr. 1, Șeful Statului Major General domnul general locotenent Ștefan Dănilă, admite pertinența problemelor expuse, audiența se încheie prin a-mi pune în vedere faptul că voi fi monitorizat de către DCISM (Direcția Contrainformații și Siguranță Militară) dacă voi mai continua în dezbaterea acestei probleme. Cu alte cuvinte să nu mai deschid subiectul acesta care arată, fără nici cea mai mică exagerare, trădarea ce se petrece în rîndurile Armatei Române, prin penetrarea acesteia de mii de ofițeri pe filiera indirectă, fără nici cea mai mică pregătire de specialitate, ofițeri ce primesc grade superioare și bineînțeles funcțiile aferente acestora.
Văzând modul la care Șeful Armatei pune problema atunci când un ofițer raportează regulamentar o problemă de interes general, hotărăsc înaintarea unei petiții de șapte pagini (anexa nr 2) care trata pe larg problema filierei indirecte indicând și articolele regulamentare abuzive cât și o serie de propuneri pentru corectarea disfuncționalităților expuse. Deși petiția a fost înaintată la data de 06.06.2011, ea nu a primit niciun răspuns din partea Șefului Statului Major General, cel căruia o adresem spre rezolvare. După patru luni de zile, timp în care nu am primit niciun răspuns, așa cum scrisesem în finalul petiței, în baza legii 571/2004, a avertizorului public, decid să fac publică această petiție, întrucât termenul de răspuns de 30 de zile fusese depășit cu trei luni.
După publicarea petiției sunt chemat de urgență de către același Șef al Statului Major General, la ordin, în data de 12.10.2011, după patru luni de la înaintarea petiței.Bineînțeles, nu se încearcă o abordare constructivă a problemei, o abordare care să rezolve pozitiv probleme expuse, ci sunt doar amenințat că voi fi dat afară din Armată dacă mai continui cu expunerea acestei probleme, la care între timp primisem un răspuns evaziv datat 06.10.2011 (anexa nr. 3).
La scurt timp, este trimisă la U.M 01930 Câmpia Turzii, o așa zisă comisie de evaluare a cadrelor militare cu scopul de a mă exclude din rândul cadrelor militare active.Fiind trimisă abuziv, fără respectarea legilor și a regulamentelor interne, comisia pleacă după o săptămână în care nu au reușit să își îndeplinească scopul propus, întrucât ilegalitatea acesteia era prea ușor de demonstrat.
Astfel, cu ocazia protestelor din ianuarie 2012, am decis că a sosit momentul ca o problemă de maximă importanță pentru Armata Română, să devină cunoscută la nivel național. Făcând deci uz de dreptul la liberă exprimare publică garantat de Constituție dar și de legea avertizorului public, am făcut cunsocută această problemă, întrucât neprimind un răspuns în termenul legal și mai ales pentru că răspunsul acoperea fapte grave de corupție, am considerat că opinia publică trebuie informată cu privire la aceste aspecte.În repetatele apariții televizate am ridicat problema ofițerilor pe filiera indirectă și am prezentat modul abuziv prin care așa zișii ofițeri produși prin această filieră sunt avantajați de sistem în detrimentul ofițerilor formați prin Academiile Militare.Aceasta ar fi, foarte pe scurt, expunerea problemei ce a dus la ieșirea mea în Piața Universității.
Acum voi încerca prezentarea, foarte pe scurt a modificărilor survenite în această problematică, după ce ea a devenit publică.Astfel, o primă modificare survenită a fost cea a abrogării Dispoziției militare care reglementa selecția și formarea ofițerilor prin sistemul filierei indirecte, și anume a Ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. M.132 din 29 decembrie 2009
pentru aprobarea Normelor de selecţionare a candidaţilor pentru admiterea la cursul de formare a ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă, publicată la data de 05.04.2012 în Monitorul Oficial nr. 229.(anexa nr. 4)
A doua modificare de esență o reprezintă punerea în aplicare a uneia dintre propunerile înaintate de către mine prin intermediul petiției care făcea referire la faptul că filiera indirectă nu ar trebui să fie deschisă armelor de luptă ci doar celor auxiliare, cum ar fi Logostica, Serviciul Medical, Serviciul Topografic, Muzică Militară etc.Astfel, după ani de zile în care s-au format sute de ofițeri în armele de luptă, cifra de școlarizare aferentă anului academic 2013-2014 a fost următoarea:
Medicină Generală - 10 locuri
Ingineri de instalații pentru construcții - 5 locuri (anexa nr 5)
De asemenea și pentru anul academic 2014-2015 cifra de școlarizare a păstrat proporții normale, și a fost din nou, destinată doar armelor auxiliare celor de luptă, astfel:
Medicină Generală – 13 locuri
Justiție Militară – 5 locuri
Psihologie/Sociologie – 8 locuri
Protecția mediului/muncii – 8 locuri
Muzici militare – 5 locuri (anexa nr. 6)
Următoarea modificare majoră executată de către MapN fost făcută în data de 03.07.2013 și publicată în monitorul oficial nr. 399, prin care se abrogă, printre altele, Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.153/2005 pentru aprobarea “R.G.-8, Regulamentul consiliilor de judecată”, regulament în baza căruia am fost exclus din rândul cadrelor militare active ale Armatei, și care conține o multitudine de încălcări flagrante ale Constituției, una dintre cele mai relevante și elocvente fiind instituția ofițerului cu “cercetarea penală specială”, numit din cadrul ofițerilor unității și care reprezintă o încercare de creare a unei instuții paralele în cadrul fiecărei unități militare asemănatoare Parchetului Militar, singurul în măsură să ancheteze cazuri de natură penală. Acest abuz este cu atât mai vizibil cu cât Regulamentul Consiliilor de judecată prevede expres faptul că în competența consiliilor de judecată intră faptele cadrelor militare ce nu constituie infracțiuni. (anexa nr. 7).
Un ultim aspect pe care aș dori să îl supun atenței dumneavoastră este introducerea unui articol în noul proiect de lege ce va reglementa statutul cadrelor militare, proiect ce se află acum în dezbatere parlamentară si care prevede următoarele : Art. 15, alin 4 - Pentru restrângerea dreptului la liberă exprimare publică şi pentru păstrarea cu stricteţe a confidenţialităţii în legătură cu exercitarea profesiei militare, personalul militar în activitate beneficiază de o compensaţie financiară lunară în cuantum de 15% din solda funcţiei de bază.Acest articol este nou introdus, nu exista în legea 80/1995 și deci MapN recunoaște în mod indirect faptul că judecarea și excluderea mea în baza faptului de a fi făcut uz de dreptul la liberă exprimare publică a fost una abuzivă.(anexa nr 8).
Acum titlul textului devine cu adevărat relevant și astfel revin cu aceeași întrebare: Vrea MapN-ul să strângă lațul în ceea ce privește militarii Armatei Române, pentru ca aceștia să păstreze tăcerea totală atunci când vine vorba de posibile fapte de corupție pe care le-ar putea incrimina public sau încearcă să șteargă urmele abuzivei mele excluderi din rândul Armatei, aplicată în numele unor legi și regulamente pe care doar acum încearcă să le oficializeze? Și dacă petiției mele i s-a acordat în cele din urmă atenția cuvenită și s-au dispus măsuri care coincid cu cele șapte propuneri de la finalul acesteia, de ce sunt eu, locotenent Alexandru Gheorghe, încă în rezervă?
Sursa: lt.Sorin Alexandru
