EXISTENŢA UNUI POPOR NU SE DISCUTĂ, EA SE AFIRMĂ

„...Într-o țară de slugi el a introdus onoarea. Și într-o turmă fără caractere, orgoliul. România era o Sahară populată. Cei aflați între cer și pământ n-aveau nici un conținut decât așteptarea. Cineva trebuia să vină ..."

marți, 27 martie 2012

Aniversarea Zilei Unirii la Chisinau - Impresii


Chisinau. Dimineata, pe la 8. Este o zi superba de primavara cum rar mi-a fost dat sa vad. Daca in anii din urma Ziua Unirii ne intampina cu lapovita si ploaie, acum nu era niciun nor pe cer. Ma aflu intr-un apartament pe care l-am inchiriat pentru o zi, situat in cartierul “Botanica”, la cativa kilometri de centrul orasului. Deschid fereastra. Ma uit la oamenii care trec pe trotuar si imi ciulesc urechile. Se vorbeste ruseste. 45 de ani de sovietizare nu se pot sterge atat de usor. Imi proptesc coatele in pervazul geamului si privesc spre bulevard timp de vreo 30 de minute. Dupa marcile autoturismelor care trec prin fata mea n-as zice ca chisinauenii ar duce-o foarte rau. La capitolul autoturisme de lux nu vad nicio diferenta intre Bucuresti si Chisinau. Inchid fereastra.

Deschid televizorul. Butonez telecomanda pana iese fum din buricele degetelor. Dau numai peste canale rusesti. Mai am un pic si arunc televizorul prin geam, dar inca rezist. Dupa limba maghiara care iti face creierii taitei, limba rusa e cea mai urata. La un moment dat aud romaneste. Tresar. Este un program de desene animate. Nu-i rau! mi-am spus. E bine ca macar desenele animate sunt in limba romana. Ma uit vreo 5 minute si ma amuz teribil. Imi plac traducerile in romana, cu accent moldovenesc. Rad in hohote.

Ora 12. Sunt alaturi de cei 4 camarazi cu care am venit la Chisinau, pentru a aniversa cei 94 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, din 27 martie 1918. Ne plimbam prin centrul orasului. Mai avem 4 ore pana la mars. Ma uit in jur. La stanga femei, in dreapta femei, in fata femei, in spate femei. Numai piese de piese. Pe moment, am crezut ca se sparsese conducta cu fete frumoase. Toate aratau de parca la Chisinau s-ar fi organizat un concurs de miss. Baietii mei erau cu ochii cat cepele, eu la fel. Cine spune ca pe Pamant nu exista Paradis, se inseala amarnic. La Chisinau exista cu siguranta. Am studiat cu atentie fetele acestora. Toate radiau de fericire de parca ar fi castigat in corpore la loz in plic. Chisinaul difera de Bucuresti prin liniste, calm si frumusete. Oamenii nu se grabesc si nu sunt loviti de griji. Exista un ceva, aparte, o rupere fata de ritmul alert din Romania ce nu poate fi explicat. In acest oras te deconectezi total. Peste tot pe unde privesti vezi doar frumosul din oameni. Nu exista nimic urat, in afara de limba rusa, dar treci foarte repede peste acest inconvenient.

Ora 16. Ca in fiecare an ne dam intalnire in Piata Libertatii, in fata Academiei de Stiinte, acolo unde este amplasat un monument sovietic. Suntem peste 1.500 de oameni veniti din toate colturile Romaniei Mari. Ca niciodata, in acest an, toate organizatiile s-au unit pentru aniversarea zilei unirii.
M-am intalnit cu vechi cunostinte cu care reusisem sa ma imprietenesc in anii din urma. Ne-am imbratisat si am fost pupat cu foc de toate basarabencele. Cu greu m-am smuls din bratele lor si era cat pe ce sa fiu sufocat. Noroc de un camarad care a venit dupa mine sa ma roage sa dau tonul scandarilor. Am luat portavocea si am inceput sa strig lozincile consacrate Zilei Unirii.

Ora 16.30. Coloana de manifestanti se pune in miscare. Se ocupa un sens de circulatie al bulevardului Stefan cel Mare si Sfant. Unionistii striga unirea in gura mare. Inaintam spre Piata Marii Adunari Nationale care se afla in fata Guvernului R.Moldova. Aproape de intrarea in aceasta piata, la intersectia cu strada Puskin, un grup de asa-zisi moldovenisti, de fapt niste diversionisti ascunsi sub umbrela “Patriotii Moldovei” au incercat sa ne limiteze intrarea in piata, blocandu-ne pentru scurt timp accesul. Dupa cateva imbranceli reusim sa ne continuam drumul. In fata guvernului am incins o hora, apoi am continuat marsul catre Teatrul National de Opera si Balet, locul unde manifestarea noastra a luat sfarsit. S-au tinut discursuri mobilizatoare, s-a dansat Hora Unirii si s-au interpretat cantece populare. A vorbit George Simion, initiatorul Platformei Civice Actiunea 2012, Vitalia Pavlicenco, reprezentanta Consiliului Unirii, Valeriu Ciubotaru, presedintele Partidului National Roman care este aripa politica a MNC-Noua Dreapta, Nicolae Dabija, presedintele Forului Democrat al Romanilor din Moldova si alti reprezentanti ai altor asociatii.

Ora 18.30. Ne-am imbarcat in masina si am luat calea Romaniei, lasand multimea prounionista sa se bucure de aceasta aniversare. A fost cea mai frumoasa intalnire cu romanii basarabeni din toate cate au existat vreodata. Poate doar cele din anii `90, atunci cand parintii nostri se chinuiau sa contruiasca celebrele poduri de flori sa mai fi fost la fel ca aceasta, dar pe atunci eram prea tanar pentru a intelege pe ce lume traiam. A fost extraordinar. A fost cea mai minunata manifestare prounionista ce s-a desfasurat vreodata in Chisinau. Totul a fost la superlativ.

Concluzie. Au trecut mai bine de 20 de ani de cand Romania ar fi avut ocazia sa se reintregeasca, iar fratii nostri basarabeni sa revina in marea familie romaneasca. Politicienii "romani" din dreapta si din stanga Prutului au tot scaldat-o cu unirea fara sa intreprinda nimic concret in acest sens. Anii au trecut cu o viteza uimitoare, iar rolul cel mai important in pastrarea bunelor relatii dintre romani si basarabeni a revenit societatii civile din ambele Romanii. Noi am dus greul in toti acesti ani, pentru ca politica scursurilor sovietice-comuniste de pe ambele maluri ale Prutului a fost una de dezradacinare a fiintei nationale romanesti. In noi si in crezul nostru sta UNIREA.
Un alt aspect important este rolul pe care tinerii il au in lupta pentru infaptuirea UNIRII. Noi suntem viitorul de maine al unei Romanii Mari, darze, puternice si nimeni si nimic nu va putea sta in calea infaptuirii ei.

Un comentariu: