EXISTENŢA UNUI POPOR NU SE DISCUTĂ, EA SE AFIRMĂ

„...Părinţii şi strămoşii noştri au luptat veacuri de-a rândul pentru drepturile naturale ale naţiunii române. Desconsiderând interesele lor personale, înfruntând necazuri, insulte, pericole şi vijelii, membrii Comitetului partidului nostru naţional, cu fruntea ridicată, au mers tot înainte spre ţinta libertăţii noastre naţionale. Demni urmaşi ai lor, voim să trăim şi, dacă va pretinde soarta, să şi murim în serviciul cauzei poporului nostru. Prin osânde grele, persecutări, asupriri, nu ne vor înfrica puternicii zilei! Dar ne vom învăţa că numai prin fapte organizate şi rezistenţă va putea învinge cauza românilor!..."

Campania de dat MUIE politicienilor români

marți, 1 februarie 2011

Ion Luca Caragiale - 1 februarie 1852 - 1 februarie 2011 - 159 ani de la nastere


Astazi se implinesc 159 ani de la nasterea lui Ion Luca Caragiale. A fost unul din cei mai aprigi critici ai politicienilor acelor vremuri. Iata cateva fragmente scrise de nenea Iancu: „Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai - da, numai, nenorocita politica ce o fac partidele si barbatii nostri de stat, de patruzeci de ani incoace.” “Protestam, ca sunt în tara foi nemtesti, unguresti si ovreesti cari, în toate ocaziunile, insulta institutiunile si demnitatea României si îi combat interesele, fara ca cineva sa se fi gândit a cere sa fie censurate sau pedepsite, necum sa atenteze la existenta lor prin departarea proprietarilor si redactorilor.”
În ianuarie 1893, I.L.Caragiale a înfiinţat revista umoristică Moftul român, subintitulată polemic „Revista spiritistă naţională, organ pentru răspândirea ştiinţelor oculte în Dacia Traiană”.
Iată, în cuvintele lui I.L. Caragiale, imaginea zilei de 5.II.1893:

"TRADAREA ROMÂNISMULUI ! TRIUMFUL STREINISMULUI !! CONSUMATUM EST !!!

Asa de june Moftul si deja mâhnit si trist? – iata ce-si va zice desigur publicul vazând foita noastra cernita.
Da, trist ! da, mâhnit ! da, cernit !

Durerea noastra e sobra de cuvinte, este muta Sa tacem dar si sa plângem:

Consumatum est !

Ieri s’a dat în dealul Mitropoliei, cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României !

Onoare celor 22 de bile negre ! ele singure sunt Români adevarati !

Caci – acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocura: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului si a mortii, nu e coloarea tradarii ! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevaratii reprezentanti ai tarii.

Nu ! acea majoritate care, la amenintarile bancii ministeriale, îsi pleaca botul si da votul; acea majoritate, care odata macar nu e capabila a trece în minoritate, nu reprezinta România ! peste putinta !

A presupune un moment aceasta ar fi sa credem ca o natiune se poate sinucide singura pe sine însasi, si ar fi o nebunie sa banuim macar o clipa o natiune capabila de asa aberatiune ! Protestam energic dar! Iara si Istoria sa judece !

Ieri s’a votat monstruoasa lege a d-lui P.P. Carpp asupra scoalelor profesionale asa cum a voit ministrul neromân, care, ca briganzii, a pus Camerei servile cutitul la gât strigându-i fioros: votul sau viata !

Penibil ! teribil !! oribil !!!

Ieri s’a votat aservirea noastra economica !

Ieri s’a jertfit poftelor streine interesele române, salbaticiei streine corpul României, antropofagiei judaice carnea si sângele Natiunii !

Sarmana Românie !

De opt ori nefericiti iara, caci în adevar esti nefericita de atâtea ori câti sfetnici are Coroana de otel pe care ti-ai smuls-o din gura tunului inamic !

Mizera Românie ! Ai fost tradata, insultata, micsorata, murdarita, batjocorita, tavalita, maltratata, înjosorâta, ruinata, vânduta, calcata, sdrobita de catre regimul de urgie al bunului plac, al violentei faradelegilor, bandelor de puscariasi si de betivi, infamiei, crimei, aberatiunii, ignorantei, nebuniei, tradarii, murdariei, chinorosului!

Ieri, Vineri 5 Fevruarie [18]93, la orele 4 p.m., ieri, zi funesta si blestemata! S’a votat acea lege antisociala, antieconomica, antipatriotica, antinationala, antiromâna, acea lege prin care Evreii saraci nu sunt opriti de a învata vreo meserie !

Am zis ca durerea e sobra de vorbe. Atâta dar !

Iata prin urmare de ce, desi atât de june, Moftul este trist si cernit. Iata de ce Moftul a tinut ca o sfânta datorie fata cu patria sa, cu poporul sau, cu natiunea sa, sa apara astazi în chenarul de rigoare la asa lugubru-solemne ocaziuni !

Si daca mai regretam ceva este ca nu exista o coloare si mai închisa si mai posomorâta decât negrul pentru a reprezenta si mai bine doliul românismului tradat!" Cand citim toate scrierile sale politice observam ca Romania a ramas incremenita in istorie. Incercati sa-l cititi pe Ion Luca Caragiale. Merita.

2 comentarii:

  1. Se pare ca exact aceleasi probleme le confruntam si noi in ziua de azi
    Sa inteleg ca dupa 118 ani nu am progresat deloc si am batut pasul pe loc ?
    Ca aceleasi jigodii si tradatori de neam si tara inca mai traiesc ?

    RăspundețiȘtergere